Afară ninge liniştit, şi-n sobă arde focul... Crăciun fericit!!!

Sărbători fericite împreună cu cei dragi!!!

 Vă doresc un Crăciun ca în poveşti!!!

Să aveţi de toate pe masă şi sub brad cadouri alese!!!

Magia sărbătorilor de iarnă să vă îmbrăţişeze pe toţi!!!

Bucatarinweekend vă îmbrăţişează şi vă urează LA MULŢI ANI FERICIŢI!!!

Suc natural vitaminizat

Vă propun un suc vitaminizat ce poate fi făcut ușor în casă.

Pentru că e sezonul merelor și perelor puteți să pregătiți următoarea rețetă:

• o pară, 3 mere sau 100-150 ml suc de mere și o banană.
  

Mod de preparare:

• se pun merele în storcătorul de fructe și se face sucul;
• se decojesc para și banana, se taie bucăți și se pun împreună cu sucul de mere într-un recipient înalt sau pahar și se zdrobesc cu ajutorul mixerului sau se pun la blender;
• se recomandă servirea sucului în maxim 10 minute după preparare sau dacă se ține la frigider, în pahar acoperit cu folie pentru a nu permite oxidarea, în maxim 2 ore.

PERELE

O pară medie are o greutate de aproximativ 166 de grame, 25 grame de carbohidrați, 1 gram de grăsimi și proteine, 4 grame de fibre alimentare, 10% din DZR de vitamina C și 2% fier și calciu. Perele sunt, de asemenea, o sursă de potasiu. Potasiul este un mineral important pentru pulsul inimii, contracția mușchilor, impulsurile nervoase, metabolismul proteic și glucidic, dar care se pierde cu ușurință din organism prin deshidratare sau transpirație.
Perele conțin  cantități semnificative de pectină și bor. Studiile au arătat că pectina ajută la inhibarea anumitor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de colon.
Borul asigură stimularea activității electrice din creier. Perele ajută organismul să-și păstreze calciul, fapt care previne osteoporoza sau retardul. De asemenea, conțin acid folic, substanță indispensabilă femeilor însărcinate.
Constituie o sursă rapidă și naturală de energie, datorită conținutului ridicat de glucoză și fructoză și au un efect răcoritor, un pahar de suc de pere fiind capabil să reducă febra, atunci când aceasta apare.

MERELE

Merele conțin un nivel scăzut de calorii, 100 g de felii de fructe proaspete conțin numai 50 de calorii.
Merele nu conțin grăsimi saturate și colesterol, însă sunt bogate în fibre alimentare (pectina) care împiedică absorbția de colesterol rău (LDL) în intestine. Fibrele dietetice ajută la protejarea mucoasei colonului de la expunerea la substanțe toxice, prevenind cancerul de colon.
Fructele de măr conțin cantități semnificative de vitamina C și beta-caroten. Vitamina C este un puternic antioxidant natural.
Merele sunt bogate în antioxidanți fitonutrienți flavonoide și polifenoli. Cel mai important flavonoid din mere este epicatechina. Merele sunt bogate, de asemenea, în acid tartric  care oferă aroma ușor acrișoară. Acestea ajută organismul să se protejeze de efectele nocive ale radicalilor liberi.
În plus, merele sunt o sursă de vitamine din complexul B, cum ar fi riboflavina, tiamina, și piridoxina (vitamina B-6). Împreună, aceste vitamine ajută ca și factori de enzime ale metabolismului, precum și în diverse funcții de sinteză din interiorul corpului.
Merele conțin și cantități mici de minerale precum potasiu, fosfor, calciu.

BANANELE

Banana este un fruct bogat în calorii (90 de calorii la 100 grame), dar cu un nivel foarte scăzut de grăsimi. Fructul conține cantități mari de anti-oxidanți, minerale și vitamine.

Pulpa de banană are o compoziție moale, ușor de digerat, cu zaharuri simple, cum ar fi fructoza și zaharoza care atunci când sunt consumate încarcă rezervorul cu energie al întregului organism și  ne revitalizează instantaneu, așadar, datorită acestor calități, bananele sunt folosite de sportivi pentru a obține energie instantanee și ca supliment alimentar în plan de tratament pentru copii subponderali.

Fructul conține o cantitate mare de fibre solubile (7% din DZR per 100 g), care ajută la mișcările intestinale normale, reducând probleme de constipație.

Acesta conține multe substanțe benefice pentru sănătate, cum ar fi flavonoizi poli-fenolici, antioxidanți, cum ar fi luteina, zeaxantina, beta și alfa caroten, dar în cantități mici. Acești compuși ajută organismul acționând ca necrofagi de protecție împotriva oxigen-derivaților ai radicalilor liberi și speciilor reactive ale oxigenului (SRO), care joacă un rol important în procesul de îmbătrânire și procesele de evoluție ale diferitelor boli.

Acesta este, de asemenea, o sursă importantă de vitamina B6- (piridoxina), oferind aproximativ 28% din necesarul zilnic.

Piridoxina este o vitamină importantă din complexul B, care are un rol benefic în tratamentul nevritei, anemiei  și scăderea homocistinei (unul din factorii cauzali pentru boala coronariană (BC) și episoadele de accident vascular cerebral).

Fructul este o sursă de vitamina C  (aproximativ 8,7 mg per 100g).
Consumul de alimente bogate în vitamina C ajută corpul să dezvolte rezistență împotriva agenților infecțioși și elimină radicalii liberi dăunători organismului.

Bananele proaspete conțin cantități semnificative de minerale, cum ar fi cupru, magneziu și mangan.

Magneziul este necesar pentru întărirea oaselor și are rol de protector cardiac, precum și manganul care este folosit de organism ca un co-factor pentru enzima antioxidantă, superoxid dismutaza.

Cuprul este necesar pentru producerea de celule roșii din sânge.

Bananele proaspete sunt o sursă foarte bună de potasiu, 100 g de fructe oferindu-ne 358 mg potasiu.

POFTĂ BUNĂ!

Alivancă moldovenească

• Ingrediente
• mălai 250 g
• făină de grâu 100 g
• lapte bătut 1000 ml
• zahar 250 g
• brânză de vaci 400 g (sau 200g brânză de vaci + 200g brânză de oaie)
• ouă 4 buc
• zahăr vanilat 2 plicuri
• praf de copt 1 plic
• sare 
   
• Mod de preparare
  Albuşurile se separă de gălbenuşuri. Gălbenuşurile se freacă cu o lingură de lemn cu un praf de sare, apoi cu praful de copt. După care într-un bol mare, se bat albuşurile cu mixerul sau cu telul, până când devin pastă şi se toarnă zahărul pentru a se amesteca cu spuma formată. Se adaugă în bol galbenuşurile şi se amestecă aproximativ un minut, după aceea, introducem iaurtul, brânza, zahărul vanilat şi se amestecă bine, până cnd compoziţia devine o cremă delicioasă. Se introduce în bol mălaiul şi făina de grâu şi se amestecă bine cu telul sau cu o lingură de lemn, până se omogenizează bine. Compoziţia nu trebuie să fie nici prea vâscoasă nici prea fluidă, astfel încât să curgă uşor din lingură.
• În tavă se pune o hârtie de copt şi se unge bine cu ulei, după care se pune compoziţia.
• Coacerea se face la foc potrivit 180 - 200 grade (3,5 la cuptorul meu), aproximativ 50 - 60 minute. Înainte de a pune tava în cuptor trebuie încălzit.
• Se scoate din cuptor prajitura ţărănească (alivanca), se lasă câteva minute şi se recomandă a se servi caldă.
• POFTĂ BUNĂ!

SOCATĂ

Socul este una dintre cele mai puternice plante depurative (depurativ = care purifică organismul, favorizând eliminarea toxinelor și otrăvurilor) ce se găsește în România, cu acțiune diuretică, de eliminare a toxinelor din organism pe cale cutanată, digestivă și renală.

Socul crește imunitatea organismului, distruge microbii și scade febra.

Are acțiune galactogenă, prin stimularea secreției de lapte la femeile care alăptează.

Proprietățile terapeutice se datorează compoziției sale: ulei esențial, potasiu, zaharuri, mucilagii, vitamina C, vitamine din complexul B, aldehide glicolice, aminoacizi, sambunigrină, sambucosidă (pigment), acid malic.

Preparatele din flori, fructe sau scoarța de soc sunt diuretice, sudorifice, antireumatismale, laxative, emoliente, galactogene și antiinflamatoare. Sunt indicate în edeme, infecții și litiaza urinară, gută, reumatism, constipație, afecțiuni oculare (conjunctivită, blefarită), eczeme, urticarie, furuncule, gripă, bronșită și astm.

Extractele din fructe de soc sunt un puternic aliat în lupta contra bolilor degenerative și a celor canceroase.

Cel mai bun moment în care se recoltează florile de soc este acela în care înfloresc (sfârșitul lunii mai la câmpie, începutul/mijlocul lui iunie la munte, ori în zonele nordice), după ce s-a ridicat roua. Florile proaspete se folosesc imediat după recoltare, la prepararea socatei sau a siropului de soc.

SOCATĂ

Ingrediente:

·         15 – 20 flori de soc;

·         1 kg de zahăr;

·         10 litri de apă;

·         5 – 6 lămâi;

·         un sfert de cub de drojdie pakmaya și câteva boabe de orez.

Preparare:

·         Într-un vas, borcan sau găleată se pune apa, se amestecă zahărul și florile prospete de soc, fără a fi spălate.

·         Se dizolvă drojdia în apă, după care se pune în recipientul unde se prepară socata.

·         Se amestecă de cel puțin trei ori pe zi.

·         Se lasă la fermentat o zi, două, în funcție de temperatură.

·         Se spală bine lămâile se taie pe jumătate și se scurge zeama.

·         Cojile de la lămâi pot fi introduse în socată sau pot fi aruncate.

·         Se mai lasă o zi, două până când băutura devine acidulată.

·         Se pune socata în sticle, pe care le băgați în frigider.

·         Dacă uitați să le băgați în frigider s-ar putea să explodeze sau să vă sară capacul când încercați să-l deschideți.

·         Atenție când consumați socata, să nu vă grăbiți, s-ar putea să vă doară burta.

Poftă bună!

SIROP DE SOC

Ingrediente:

·         15 – 20 flori de soc;

·         1 kg de zahăr;

·         1 litri de apă;

·         2 – 3 lămâi.

Preparare:

·         Într-un vas se pune apa, se amestecă zahărul și florile proaspete de soc, fără a fi spălate.

·         Se lasă în frigider vasul acoperit, timp de o zi, o zi și jumătate pentru a se infuza – se va observa că se schimbă culoarea siropului, spre galben.

·         Se strecoară siropul și se pune la fiert, la foc mic.

·         După aproximativ o oră se spală lămâile, se taie pe jumătate și se storc de zeamă.

·         Zeama se va pune în sirop la fiert, și se amestecă cu o lingură de lemn.

·         Se continuă fierberea timp de aproximativ o oră, sau până când se va observa că siropul se leagă.

·         Se lasă siropul la răcit și se introduce în sticle mici de Teddy, după care se vor steriliza – se pun capacele și se introduc în cuptor la o temperatură de 160⁰C, timp de 15 minute.

·         Se lasă până a doua zi.

·         Se consumă cu apă minerală rece și se poate adăuga o frunză de mentă.

·         Apoi se amestecă pentru ca gustul frunzei de mentă să persiste în paharul de suc de soc.

Poftă bună!

Omletă țărănească

Omleta țărănească este recomandată de bucatarinweekend.blogspot.ro pentru a fi pregătită și consumată împreună cu familia în week-end, sau ori de câte ori familia va fi reunită dimineața.

Ingrediente:

• 4 ouă;
• 3 felii de șuncă, mușchiuleț sau kaizer;
• 20 ml de ulei;
• ceapă verde, roșie și uscată;
• ardei verde și roșu;
• ciuperci de cultură, măsline și castraveți murați;
• cașcaval sau brânză;
• sare după gust.

Preparare:

• Se curăță și se spală legumele, se lasă la scurs câteva minute după care vor fi tăiate julienne.
• Se va tăia șunca (mușchilețul sau kaizerul) cubulețe.
• Se pune într-o tigaie uleiul și se călește mai întâi ardeiul (verde și roșu).
• Cât timp se călește ardeiul se pun într-un castron ouăle și sarea după gust, după care se bat cu o furculiță.
• (Se poate rade cașcavalul sau sfărâma brânza și se amestecă bine în castronul în care au fost bătute ouăle.)
• După ce își schimbă culoarea ardeiul se pune ceapa, ciupercile, măslinele, castraveții murați și șunca (mușchilețul sau kaizerul).
• Peste topingurile călite se toarnă uniform ouăle și se lasă să se rumenească pe o parte, apoi cu o paletă se va întoarce pe partea cealaltă.
• În momentul în care am întors omleta putem să radem cașcavalul și se pune un capac peste tigaie.
• Se lasă să se rumenească, apoi se scoate cu paleta pe o farfurie întinsă.
• Vă recomand să serviți omleta cu salată de roșii cu castraveți și ardei (cu puțină ceapă) sau cu castraveți murați.

Poftă bună!

Hai să facem de mâncare!: Cozonac cu nucă

Hai să facem de mâncare!: Cozonac cu nucă

Borș de pește

Ingrediente:

• pește, cel puțin 2 sortimente: 1 – 1,5 kg;
• legume (ceapă sau praz, ardei capia roșu și verde, țelină, morcov, păstârnac, rădăcină de pătrunjel, leuștean și pătrunjel verde);
• un castron mic de orez;
•  borș pregătit în casă;
• condimente (sare și piper).

Preparare:

·         Cel mai gustos borș de pește e cel făcut din trei sortimente și se recomandă a se folosi capuri și cozi, dar pot fi folosite și bucăți de carne de pește.

·         Se curăță bine peștele, și se lasă în apă rece până va fi introdus în oală, pentru a se duce din gustul specific.

·       Se pregătesc legumele la fel ca la celelalte ciorbe, se taie țelina, morcovul, păstârnacul și rădăcina de pătrunjel cubulețe mici sau se folosește o răzătoare, iar ardeiul capia roșu și verde se taie cubulețe mici sau se folosește un robot de bucătărie.

·        Se călește ceapa sau prazul și legumele, apoi, se pune apă rece peste legumele călite și se lasă la fiert, la foc potrivit până aproape să fiarbă legumele.

·       Apoi se pune orezul și se lasă la fiert aproximativ 10 – 12 minute, după care se pune borșul de casă, se acrește după gust și se lasă să fiarbă.

·         La final se pune peștele în oală și se lasă la fiert între 5 – 7 minute.

·         Se condimentează cu sare și piper după gust.

·      După ce se ia borșul (ciorba) de pe foc, în aproximativ 10 minute se adaugă verdeața tocată mărunt.

Poftă bună!

Ingrediente, condimente, dispoziție și un pic de noroc!

Borș de urzici cu opintici

 Borș de urzici cu opintici

Ingrediente:

·         urzici proaspete, aproximativ 400g;

·         legume (ceapă sau praz, ardei capia roșu și verde, țelină, morcov, păstârnac, rădăcină de pătrunjel, leuștean și pătrunjel verde);

·         3 – 4 cartofi potriviți;

·         un castron mic de opintici;

·         borș pregătit în casă;         

·       condimente (sare și piper).

Preparare:

·         Se curăță urzicile și se spală în mai multe ape, pentru că au pământ și se lasă în apă rece pentru a se împrospăta.

·         Se curăță cartofii și se taie cubulețe.

·        Se taie legumele (țelină, morcov, păstârnac, rădăcină de pătrunjel) cubulețe mici sau se folosește o răzătoare, iar ardei capia roșu și verde se taie cubulețe mici sau se folosește un robot de bucătărie.

·        Se călește ceapa sau prazul și legumele, apoi, după ce și-au schimbat culoarea se pun și cartofii și se călesc 3 – 4 minute.

·         Opinticii trebuie să stea în apă rece cel puțin 2 ore, la desărat, după care vor fi tăiați mărunt.

·         În oala în care au fost călite legumele, se pune apă rece peste legumele călite, se pun opinticii și se lasă la fiert, la foc potrivit până aproape să fiarbă legumele.

·      Apoi se pun urzicile și se lasă la fiert aproximativ 20 minute, după care se pune borșul de casă și se acrește după gust.

·         Se condimentează cu sare și piper după gust.

·         Borșul (ciorba) se mai lasă să fiarbă 3 – 5 minute.

·       După ce se ia borșul (ciorba) de pe foc, în aproximativ 10 minute se adaugă verdeața tocată mărunt.

Poftă bună!

Ingrediente, condimente, dispoziție și un pic de noroc!

Ochiuri speciale

Dragi prieteni,
Dacă doriți să o surprindeți pe iubita sau soția voastră vă recomand următoarea rețetă.
Mâine e ziua de 8 Martie - Ziua Mamelor din lumea întreagă și pot să vă recomand ceva deosebit, în situația în care nu prea vă pricepeți la bucătărit. Sunteți în stare să pregătiți ochiuri speciale.
Deci, mergeți la piață, Cora, Carrefour etc și alegeți doi ardei, unul roșu și unul verde.
După care, trebuie să-i spălați bine (eu îi spăl cu detergent de vase și îi clătesc bine cu apă rece), să-i ștergeți cu un prosop de bucătărie și să-i tăiați rondele.
Apoi, îi puneți într-o tigaie în care se află ulei încins și-i căliți, până își schimbă puțin culoarea.
Spargeți ouăle pe rând, astfel încât să le aranjați în interiorul ardeilor. Luați cu o lingură ulei încins și treceți-l peste ochiuri, dacă nu aveți răbdare cu o paletă le puteți întoarce pe partea cealaltă.
Pentru un gust deosebit vă recomand să radeți cașcaval peste acestea.

Ca și garnitură vă recomand să pregătiți o salată de roșii, castraveți și salată verde.
Fiți atenți când alegeți ardeii, e posibil să găsiți unii sub formă de inimă!
Poftă bună!!!

Ceai de măceşe

Ceai de măceşe

Măceşul (Rosa canina) este înrudit cu trandafirul şi este răspândit la noi în ţară, în 51 de specii spontane sau cultivate. Creşte sub forma unei tufe de mari dimensiuni în poienile pădurilor de la câmpie şi dealuri, sau pe câmpuri şi păşuni. Tufa are o înălţime de până la 3 m, cu mai multe tulpini lungi acoperite cu spini. Planta înfloreşte în lunile de vară, iunie-iulie, iar florile sunt albe sau de culoare alb-roz şi cresc grupate sau solitare. Fructele se pot culege toamna până în luna octombrie.

Măceşele au un conţinut de vitamina C de 50 de ori mai bogat decât lămâile, de 100 de ori mai bogat decât mandarinele şi de 200 de ori mai bogat decât merele, iar măceşul de munte are un conţinut mai mare de încă 10 ori.

Măceşele conţin: apă 49%, zaharuri 21,0%, proteine 3,6%, acizi 3,5% (acid malic), celuloză 23,0%, substanţe minerale 2,8%, provitamina A, (500-5000 mg la 100 g pulpă în funcţie de specie), vitaminele A, B1, B2, B3, B5, K, P, PP, alfa şi beta tocoferol (vitamina E), acid nicotinic, dar şi minerale precum magneziu, calciu, fier, mangan, fosfor, potasiu, seleniu şi zinc. Petalele florilor conţin ulei eteric, uleiul seminţelor de măceşe conţine vitamina F, iar acizii din măceşe (malic şi citric) contribuie la stabilizarea vitaminei C.

Conţinutul maxim de vitamina C îl au măceşele în pârgă, cu pulpa încă tare, iar pentru a-şi păstra proprietăţile se vor usca în vase de lemn sau de plastic, în locuri bine aerisite. Nu se vor recolta toamna, după căderea brumei, deoarece în această fază ele conţin cantitatea cea mai mică de substanţe active.

Câteva proprietăţi terapeutice:

·         Măceșele stimulează imunitatea, datorită rolului lor antiinflamator, regenerant, cicatrizant, preventiv tumoral.

·         Completează necesarul de săruri al organismului.

·         Asigură o bună funcţionare a organelor interne, a sistemului cardiovascular, au un efect antiîmbătrânire, întăresc circulaţia periferică.

·         Intervine favorabil în respiraţia tisulară, în reacţiile fermentative, în procesul de eliminare a toxinelor din corp.

·         Accelerează producerea de globule roşii, combat astenia, reglează metabolismul calciului şi stimulează fixarea lui în oase.

·         Au efect antidiabetic, hipoglicemiant, de stabilizare a glicemiei, stimulează biosinteza colagenului, a hormonilor steroizi, reduc edemele.

·         Excelent tonic, antianemic, vitaminizant, mineralizant şi revigorant.

Prepararea ceaiului de măceşe:

Fructele de măceşe se spală bine şi se pun în vasul în care a fiert apa şi se mai lasă la foc mic, 10 – 15 minute. După răcire, ceaiul se strecoară, se îndulceşte cu miere şi se bea două, trei căni pe zi.

La prepararea ceaiurilor de măceşe nu se vor folosi vase din metal, deoarece metalele contribuie la degradarea vitaminei C.

Poftă bună!